Introspecție

Mi-as fi lăsat în colț de suflet,
Un strop din anii ce-au trecut
De-aş fi ştiu că prețul lor,
Va fi atât, atât de scump.

Acum,  când port prea des în suflet,
Un zbucium şi o luptă grea,
Aş da orice să smulg un zâmbet,
Vieții care mă iubea.

Ea mă iubea, având răbdare
Să o iubesc la rândul meu,
Dar dup-atâta nepăsare,
A renunțat la semnul meu.

O, viață care n-ai putere!
Să mă aştepți să te iubesc,
De poți, să-mi fie cu iertare,
Nu cred că am să reuşesc.

Încerc  cu râsete şi glume
Să te împac că te-aş plăcea,
Dar tu o ştii, adânc, cu jale
Că nu va fi în veci aşa.

Mă iartă pentru asta, viață,
Eşti darul cel mai minunat,
Mă zbucium cu a mea neputință
De-a te iubi cu adevărat!

Frustrare...

Îmi invitam prietenele la un eveniment care cade înaintea postului Paştelui.Una dintre ele, sec: nu vreau! Ok, atunci, stai acasă şi scarpină oo-le! Că si aşa începe postul cu restricțiile de rigoare. :) Eu voi participa la eveniment, deoarece şi acest post mă va găsi fată mare! :)
Însă nu mă descurajez, le voi vopsi pentru Paşti.😎

Prefață :)

După cum spune şi descrierea, ce şi despre ce voi scrie, nimeni nu ştie, nici măcar eu, însă o voi face. Blogul de față  nu este unul cu o temă  fixă, voi scrie ce îmi  trece prin cap. În  şcoala generală  mă  preocupam  de scris.Compuneri , poezii, însă cu timpul acest mod de exprimare a pălit. Cu toate că am urmat calea literelor ca şi studii, în viața de zi cu zi mi-am ales ca şi meserie cifrele, geniul literar :) fiind dat la o parte. Reîncepând să citesc şi făcându-mi prieteni cu această "apucătură" m-am trezit că, încet, încet revin cuvintele şi dorința de a le aşterne pe hârtie.
Ce îmi propun cu acest blog ? Habar nu am, eu însumi fiind foarte curioasă despre ceea ce va deveni . :) Voi lăsa timpul si stările mele să decidă ceea ce va fi Miss Butterfly.